Președintele CSM, mesaj pentru Klaus Iohannis: Să nu intimideze procurorii

Președintele CSM, Lia Savonea, reacționează la atacurile la adresa Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției aduse de președintele Klaus Iohannis și de alți politicieni pe tema dosarului Laurei Codruța Kovesi.

"Referitor la discursul clasei politice și al unor lideri de opinie în legătură cu activitatea de urmărire penală derulată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în urma citării unei persoane în calitate de suspect într-un dosar penal

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține că în cursul zilelor de 13 și 14 februarie 2019 au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass media, de către clasa politică și alți lideri de opinie, afirmații grave ce acreditează ideea desfășurării unei cercetări penale de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în afara cadrului legal, la comandă politică și în scop de intimidare.

Președintele Consiliului își manifestă în mod ferm dezacordul față de astfel de speculații publice, formulate într-o modalitate continuă și agresivă, cu depășirea limitelor admisibile ale discursului public, de natură a intimida și afecta în mod grav independența procurorilor implicați înderularea procedurii judiciare în curs, precum și de a exercita presiune cu privire la modalitatea în care activitatea acestora ar trebui să se desfășoare.

Președintele Consiliului, respectând dreptul la opinie al fiecărui cetățean, reiterează în mod categoric că activitatea de cercetare și urmărire penală față de magistrați se desfășoară numai de către organele abilitate în drept, în cadrul legal incident, precum și cu respectarea independențeiprocurorilor în privința soluțiilor adoptate în cauzele penale pe care le soluționează.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii atrage atenția cu privire la imperativul respectării separației și echilibrului puterilor în stat în cadrul dezbaterii publice, ce trebuie abordată în mod echilibrat și cu responsabilitatea necesară garantării independenței procurorilor, în vedereacreșterii și consolidării încrederii societății în actul de justiție", se arată într-un comunicat de presă.

Sursa

Raluca Turcan: procurorii care o ancheteaza pe Kovesi sa fie la randul lor anchetati.

Vedem personaje politice precum Dacian Ciolos, Raluca Turcan sau Dan Barna au sarit sa o apere pe Kovesi prin atacuri la adresa procurorilor, la adresa celor care au indraznit sa o cheme pe Kovesi la audieri si sa ii confere calitatea de suspect. 

Oare aceste atacuri publice la adresa procurorilor care instrumenteaza un caz nu se numeste incalcarea independentei justitiei? 

Am auzit si un indemn din partea dnei Turcan ca procurorii care o ancheteaza pe Kovesi sa fie la randul lor anchetati. 

Ce vedem din partea partidelor care apara noua Securitate (PNL, USR, Ciolos): aduc amenintari pe fata, la care CSM ar trebui sa raspunda, deoarece este vorba de procurori care isi fac treaba. 

Cei care s-au panicat de audierea lui Kovesi si care au iesit la unison cu mesaje de sustinere fac parte din gasca celor care isi doresc ca Romania sa fie un stat militienesc, cu anchete orientate numai spre adversari. 

Auzim din partea lui Kovesi si a celor care o apara ca ii este afectata imaginea. Dar cei incatusati de DNA in timpul mandatului lui Kovesi nu erau afectati la imagine? 

 Referitor la faptul ca e veche fapta, acest lucru nu mai conta pentru Kovesi si sustinatorii ei in cazul altor persoane. 

DNA-ul condus de Kovesi isi dadea seama dupa 10 ani ca restul lumii e ”penala” folosind interceptari vechi. 

 E foarte important ca doamna Kovesi sa-si dovedeasca nevinovatia. Asa e aici, la noi, in Romania, e regula de fier instituita chiar de Kovesi, DNA si toti cei care azi o apara pe Kovesi. 

Pana una alta un lucru e cert, in pofida tuturor atacurilor la adresa procurorilor din partea PNL, USR, Ciolos si presa prietena: Kovesi e suspecta de coruptie. Trebuie sa avem incredere in justitie ca va clarifica acest lucru. 

Acum vedem de ce s-au opus cu atata inversunare partidele sustinatoare ale noii Securității înființării Secției pentru anchetarea magistraților în subordinea Parchetului General, si anume ca nu mai au controlul anchetelor în cadrul DNA. 

Cei care îi iau partea dnei Kovesi dau dovadă de ipocrizie fără margini. Cand e vorba de cei pe care îi susțin, atunci justiția nu mai e buna, iar ea trebuie criticată. 

In cazul lui Orban si al PNL-ului asistam la dovada cea mai clara de manifestare a sindromului Stockholm. Acestia nu doar au ajuns sa se indragosteasca de propriul calau, ci au ajuns sa o idolatrizeze pe Kovesi pana in panzele albe. 

 Cei din PNL, atunci cand lui Orban i s-a fabricat un dosar de DNA, l-au retras pe acesta din cursa electorala pe motiv ca o persoana trebuie sa isi rezolve problemele cu justitia. 

Acum ce vor face cei din PNL? O vor sustine pe Kovesi in continuare? Insa lucrurile sunt clare: de cand PNL a devenit un baiat de casa al serviciilor, al sistemului care a sustinut-o pe Kovesi, pentru acestia rationalul nu mai conteaza. 

PNL, ca partid care se intituleaza liberal, ar trebui sa ii ceara lui Kovesi sa isi demonstreze nevinovatia in fata instantei.

Departamentul de comunicare 

ALDE Sibiu

Daca vrem stat de drept cu adevarat, trebuie sa avem demnitatea si taria sa ne abtinem .

In cazul lui Kovesi, dupa cum arata si lucrurile prezentate de aceasta, procedura de anuntare a audierii a fost respectata, asadar nu poate nimeni sa spuna ca a fost luata prin surprindere. 

Cea care a iesit pe presa sa spuna ca a primit ieri citatie pentru a se prezenta vineri, 15 februarie, la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie unde va fi audiata in calitate de "suspect" este chiar Kovesi. 

Insa, aceasta nu s-a limitat insa doar la a oferi explicatii despre dosarul in care este suspecta, ci a facut fix ceea ce acuza ea pe vremea in care conducea DNA ca fac suspectii si inculpatii pe care ii defila in catuse. Si anume “a atacat Justitia”. 

Aceasta a executat o actiune preventiva, luand cunostinta despre faptul ca este cercetata intr-un dosar, a vrut sa faca publica aceasta chestiune. Este o atitudine care nu este conforma unei inalte demnitati la care aspira. 

 Daca vrem stat de drept cu adevarat, trebuie sa avem demnitatea si taria sa ne abtinem de la astfel de instrumentalizari care sunt de tip politic. 

In toate interventiile sale, Laura Kovesi a incercat sa se victimizeze pretinzand ca de fapt este vorba despre o actiune politica prin care se incearca blocarea numirii ei la conducerea Parchetului European. 

Unde s-a dus Kovesi sa se planga? Acolo unde este ascultata fara sa fie intrerupta si fara sa i se puna intrebari stanjenitoare, adica presa prietena cu ea. 

Ce s-a intamplat de fapt? Un fost procuror sef este anchetat intr-un dosar. 

Sa nu uitam totusi ca, Alina Bica, fosta sefa DIICOT, a fost ridicata de pe strada de echipajele DNA-ului lui Kovesi. Si nu s-a mai pornit nicio propaganda de aparare a acesteia, nu a mai fost nimeni sa protesteze. Ni se spunea ca nu trebuie atacata justitia, adica DNA-ul condus de Kovesi. 

 In pofida campaniei care a pornit pentru a o apara pe Kovesi, nu trebuie sa uitam totusi ca in urma cu doar 7 luni, pe 9 iulie 2018, Laura Codruta Kovesi a fost primul procuror sef din istoria DNA revocat, in premiera post decembrista, de singura instanta de drepturi, libertati si unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania. 

Procurorul care azi este aparat prin comunicate si declaratii publice de oameni politici apropiati sistemului pe care l-a reprezentat Kovesi dar si de jurnalisti din aceeasi zona, este totusi acelasi procuror acuzat si dovedit ca a incalcat Constitutia, ca a pastorit un sistem care a fabricat dosare si a distrus vietile a sute sau poate mii de oameni. 

Am putut vedea cum o serie de reprezentanti ai presei, ai clasei politice se dau de ceasul mortii ca s-a comis un abuz acum. Aceiasi insa erau cei care linsau mediatic pe oricine DNA facea suspect cand Kovesi era la conducerea acelei institutii, deseori persoana suspecta aflandu-si din presa calitatea respectiva. 

Dupa exact retorica acestor persoane panicate de audierea fostei sefe a DNA, Kovesi ar trebui sa-si "dovedeasca nevinovatia". Daca n-a facut nimic, atunci Kovesi nu are de ce sa se teama. 

Celor care acum acuza justitia, le raspundem cu aceleasi cuvinte din comunicatele DNA cand cineva era facut suspect: 

"Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie"

Departamentul de comunicare
ALDE SIBIU

Prioritatile ALDE pentru exercitiul bugetar 2019

Bugetul pentru 2019 prevede doua lucruri esentiale. Pe de o parte, toate masurile de crestere economica si consolidarea veniturilor cetatenilor. Pe de alta parte, are loc o sustinere a investitiilor publice. 

Modelul economic pe care il propunem impreuna, guvernul actual, coalitia de guvernare, pentru 2019, este pastrarea cresterii economice, cresterea veniturilor, cresterea nivelului investitiilor. 

Prioritatile ALDE pentru exercitiul bugetar 2019 sunt urmatoarele: 

Sustenabilitatea bugetului, prin mentinerea sub control a deficitului bugetar. Acesta este motivul pentru care am solicitat o scadere a deficitului fata de anul 2018, pentru a exista spatiu fiscal ce sa inlature orice risc. 

Din punct de vedere al destinatiilor, ALDE opteaza pentru o crestere a investitiilor. Anul 2019 trebuie sa fie un an al investitiilor. 

Viziunea investitionala este, pe de o parte, insotita, in planul resurselor, de sume mai mari fata de anul trecut. 

Este, in al doilea rand, echilibrata pe regiuni, fiecare regiune ale tarii, Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca , bucurandu-se de investitii importante. 

Este pentru prima oara cand viziunea investitionala este integrata si multianuala. 

Proiectul de buget este construit pe o crestere economica de 5,5%, prudenta daca tinem cont de faptul evolutia economica din ultimii doi ani a Romaniei. 

Totodata, ALDE a sustinut in realizarea acestui buget sa se aiba in vedere o reducere a deficitului bugetar. Astfel, deficitul bugetar cu care este construit actualul buget este 2,5% din produsul intern brut. 

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 342,7 miliarde de lei, respectiv 33,5% din PIB. 

Si in acest an, Sanatatea si Educatia sunt doua domenii prioritare pentru Guvernul Romaniei. Astfel: 

Sanatatea - suma alocata acestui domeniu, a fost majorata cu cca. 6 miliarde fata de 2018, ceea ce inseamna o crestere de 12% 

Educatie – s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, cca. 9,8 miliarde lei, pentru acoperirea cresterilor salariale, pentru investitii. 

50 miliarde lei pentru investitii, plus 45% fata de anul trecut, cu 15,4 miliarde de lei mai mult fata de 2018 

Ministerul Transporturilor 6 miliarde lei in plus, adica cu 75% in plus fata de anul 2018. 

Bugetele locale vor primi alocari record de 47,9 miliarde lei, cu 20% mai mari decat cele din 2018. 

La nivel local, pentru Consiliile Judetene s-a facut o crestere de la 250 lei/locuitori la 450 lei/locuitor. 

Masuri sociale cuprinse in proiectul de buget: 

Cresterea punctului de pensie cu 15% incepand cu 1 septembrie 2019, de la 1100 lei la 1265 lei, si a pensiei minime cu 10%, de la 640 lei la 704 lei. 

Trebuie subliniat faptul ca bugetul de pensii este pe excedent, datorita transferului de contributii, e un plus de 0,2% din PIB. 

Majorarea salariului minim garantat in plata in mod diferentiat. La 2080 lei, fata de 1900 lei anul trecut, la 2350 lei pentru persoanele cu studii superioare si minimum un an vechime, la 3000 de lei pentru persoanele angajate in sectorul firmelor cu minimum 80% cifra de afaceri in sectorul constructiilor.

Romania este pe drumul corect, iar anul 2019 ne gaseste intr-un moment propice pentru dezvoltarea tarii.

Departamentul de Comunicare

ALDE Sibiu

Kovesi nu candideaza pentru functia de procuror la nivel european din partea statului roman.

Trebuie stabilit de la inceput un lucru: Kovesi nu candideaza pentru functia de procuror la nivel european din partea statului roman

Doamna Kovesi s-a dus pe persoana fizica, ea nu a fost nominalizata, selectata, propusa de vreo institutie a statului.

Candidatura dnei Kovesi pentru functia de procuror european este nepotrivita. De ce? 

Aceasta a fost revocata de la DNA, in baza unui raport foarte critic fata de activitatea sa, ceea ce face greu de crezut ca fosta sefa a DNA este calificata pentru a ocupa functia de procuror sef european. 

Mai mult, Curtea Constitutionala a constatat in trei randuri ca ea a incalcat Consitutia. In declaratiile publice pe care le-a facut a declarat ca nu da doi bani pe deciziile CCR. 

Demersul ministrului Toader, care a anuntat ca va a prezenta liderilor europeni datele privind revocarea lui Kovesi, cred ca este unul benefic. 

Asa vor avea o informatie oficiala cei care vor vota viitorul procuror european sef.

Comunicat de presa ALDE Sibiu: Dezmintire privind declaratiile domnului Daniel Constantin.

Avand in vedere declaratiile cu rol de dezinformare ale domnului Daniel Constantin, facute in cadrul conferintei de presa de la Sibiu, joi 07 Februarie a.c., dorim sa aducem la cunostinta opiniei publice, sibienilor si simpatizantilor ALDE Sibiu, ca in cadrul Filialei ALDE Sibiu nu exista divergente si ca nu exista membrii care sa migreze spre alta organizatie politica.

Filiala Judeteana ALDE Sibiu creste in fiecare luna, rezultatele pozitive sunt din ce in ce mai vizibile si se pregateste de campania electorala pentru alegerilile europarlamentare din luna mai. 

Afirmatiile domnului Constantin nu au nicio sustinere.

Departamentul de Comunicare 

ALDE Sibiu

07.02.2019

Chiar nicio limită nu aveți domnule președinte Iohannis?

Prin discursul de astăzi, 28 ianuarie 2019, președintele Iohannis s-a cocoțat pe suferința uneia din cele mai mari tragedii ale umanității, Holocaustul, comemorată pe 27 ianuarie.

În loc să onoreze memoria milioanelor de victime ale Holocaustului, Klaus Werner Iohannis a ales să facă o paralelă josnică pentru funcția și responsabilitatea pe care orice funcție de ales o implică, cu atât mai mult funcția de președinte al unei țări democratice, stat membru al Uniunii Europene.

Klaus Werner Iohannis a ales să facă o paralelă între nazism și un partid din România, ales la fel de democratic cum a fost și el, de aceeași români care l-au ales pe el, președinte chiar și a acelor români din acel partid.

Jignirea președintelui Iohannis este cu atât mai mare cu cât vine cu această ocazie, în care a ales să se folosească de un moment de comemorare pentru un atac politic josnic.

În așteptarea unor scuze publice ale președintelui Iohannis față de aceste declarații, le cer scuze supraviețuitorilor Holocaustului care au trebuit să asculte un astfel de discurs în loc să audă laudele, respectul și mulțumirile pentru forța și curajul pe care l-au avut înfruntând una din cele mai mari tragedii ale umanității, Holocaustul.

Tudor Tim Ionescu, Secretarul General adjunct al ALDE.

5 răspunsuri la întrebările despre contestația în anulare.

Completele de 5 judecători au fost constituite așa cum a decis conducerea ICCJ și nu cum spunea legea. Prezidarea completelor de către un șef din ICCJ era de natură să-i influențeze pe ceilalți judecători, spune CCR

Întrucât în spaţiul public se dezbat în continuare problemele privind constituirea nelegală a completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi corectitudinea  deciziilor Curţii Constituţionale (CCR), asociaţia face următoarele observaţii suplimentare, față de opinia precedentă:

1. Într-adevăr, se poate afirma că în perioada 2014-2018, completele de 5 judecători de la ICCJ au fost constituite nelegal, deoarece prin decizia nr. 685/2018 a CCR s-a constatat încălcarea legii la compunerea acestor complete. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea, chiar şi pentru cei care le critică public.

Poate că actualul sistem al funcţionării CCR nu este cel mai bun. Dar, dacă se doreşte reducerea competenţelor CCR, modificarea structurii CCR, introducerea unei căi de atac împotriva deciziilor CCR ori alte schimbări privind organizarea şi funcţionarea CCR, acestea pot fi făcute numai prin modificări ale Constituţiei şi ale legii de organizare a CCR. Modificările trebuie să fie rezultatul  unor dezbateri argumentate şi raţionale, fără presiuni mediatice la adresa judecătorilor CCR şi a celor care au alte opinii decât cele trasate de diverşi comentatori sau moderatori TV.

CCR a reţinut că deşi legea stabilea că toți judecătorii care fac parte din complet trebuie trași la sorți, colegiul de conducere a ICCJ a limitat sfera de aplicare a legii, timp de aproape 5 ani. În aceste condiții, pe calea regulamentului adoptat, colegiul de conducere a ICCJ a stabilit că numai 4 din cei 5 judecători trebuie trași la sorți, cel de-al cincilea membru fiind considerat „de drept” un judecător cu funcție de conducere, respectiv președintele ICCJ, vicepreședinții sau șefii de secție, ceea ce a fost calificat de CCR drept o formă de control a activității completului din partea conducerii. (par. 148 din decizie). Cu alte cuvinte, CCR a stabilit că prezenţa permanentă, ca membru de drept, a unui şef în fiecare dintre acele complete de judecată a fost de natură să-i inhibe pe ceilalţi judecători din complet, ceea ce a încălcat cerinţa ca instanţa care judecă o cauză să fie independentă şi imparţială.

Tot în acest sens, CCR a reţinut că maniera în care sunt desemnați membrii completelor de 5 judecători, și anume printr-un mecanism care eludează legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenți în cuprinsul legii – demonstrează că instanța nu este compusă potrivit legii și pune în discuție independența și imparțialitatea obiectivă a acestor complete (par. 192 din decizie).

CCR a concluzionat că astfel a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat în art. 21 al. 3 din Constituţie, nefiind îndeplinite exigenţele de independență și imparțialitate obiectivă care trebuie să caracterizeze orice instanță judecătorească. Totodată, Curtea a reținut că instanța judecătorească nu poate fi considerată ca fiind prevăzută de lege, dacă are compunerea realizată pe baza unei hotărâri a conducerii ICCJ și nu pe baza legii. Din acest motiv, CCR a considerat că se încalcă și această garanție a dreptului la un proces echitabil, care constă în existenţa unei instanțe prevăzute de lege (par. 193 din decizie).

În fine, CCR a reţinut că sancțiunea compunerii NELEGALE a completului de judecată este nulitatea absolută a actelor îndeplinite de un astfel de complet (par. 177, 198 din decizie)

2. În accepţiune juridică, compunerea nelegală/ilegală a unui complet de judecată înseamnă alcătuirea acestui complet cu încălcarea oricărei prevederi legale care stabileşte modul de formare a completului. De exemplu, dacă legea prevede că toţi judecătorii din complet se trag la sorţi, dar unul dintre ei nu este tras la sorţi, ci numit, compunerea completului este ilegală. De asemenea, dacă tragerea la sorţi a judecătorilor nu se face dintre toţi, aşa cum prevede legea, ci numai dintre unii, compunerea completului este ilegală/nelegală, fiind altfel decât aşa cum prevede legea. Aceste noţiuni privind „legala compunere a completului” sunt cunoscute de către orice student la drept sau absolvent de drept. Ele nu sunt însă cunoscute de marea majoritate a opiniei publice şi este incorect ca unii comentatori să speculeze, în intervenţiile publice, această nefamiliarizare a opiniei publice cu noţiuni juridice de natură tehnică.

Deci, pretinsul argument folosit în unele dezbateri publice, în sensul că nu contează dacă sunt traşi sau nu la sorţi membrii completului de judecată, pentru că toţi sunt judecători, este fals şi manipulator, deoarece legea prevede mai multe condiţii pentru compunerea corectă  a unui complet de judecată. Desigur, una dintre condiţii este ca din complet să facă parte doar judecători, nu şi sculeri-matriţeri. Dar, ea nu este singura condiţie prevăzută de lege. Astfel, există în lege şi condiţia ca toţi judecătorii care formează completul să fie desemnaţi prin tragere la sorţi. Dacă nu este îndeplinită condiţia tragerii la sorţi a tuturor judecătorilor din complet, este încălcată legea care prevede această condiţie, iar rezultatul este că acel complet este nelegal alcătuit. Consecinţa nelegalei constituiri a completului de judecată este nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate de acel complet, de la procesele-verbale de audiere, până la hotărârea de soluţionare a cazului.

3. De asemenea, decizia CCR, a stabilit că prin modul de constituire a completelor de 5 judecători a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, drept fundamental garantat prin art. 6 par. 1 din Convenţie Europene a Drepturilor Omului, şi sub aspectul nerespectării cerinţei ca procesul să fie judecat de către o instanţă independentă şi imparţială.

Cu alte cuvinte, constituirea completului prin încălcarea caracterului aleatoriu al desemnării judecătorilor şi prin prezenţa obligatorie în compunerea sa, ca membru de drept (care şi prezidează completul), a unui judecător cu funcţie de conducere în cadrul ICCJ este în contradicţie cu art. 6 par. 1 din Convenţie.

CCR a stabilit că printre garanțiile aferente imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. (par. 188  din decizia amintită)

În acest sens, CCR a stabilit că, prin impunerea unor membri de drept în componența completelor de 5 judecători, pe calea hotărârii conducerii ICCJ, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constând în supunerea judecătorilor superiorilor lor judiciari sau, cel puțin, constând într-o ezitare/lipsă de dorință a judecătorilor de a-i contrazice pe aceștia (par. 189 din decizie).

4. Este un mit susţinerea că prin contestaţia în anulare se realizează o amnistie mascată. Ideea de a alege între contestaţie în anulare şi amnistie este un îndemn de a analiza în mod raţional, şi nu emoţional, modul în care poate fi remediată încălcarea dreptului la un proces echitabil, situaţie creată prin nelegala compunere a unor complete de judecată de la ICCJ, pe o durată apreciabilă de timp (2014-2018). O măsură de remediere a încălcării dreptului la un proces echitabil trebuie să existe, în mod rezonabil. Încălcările sunt prea vizibile, prea numeroase şi prea de durată, ca să mai poată trece neobservate şi neremediate.

Constestația în anulare pare o soluţie moderată, iar alternativa previzibilă la aceasta (care a şi fost anunţată public de către decidenţii politici) este amnistia. Contestaţia în anulare nu are alt efect decât că permite rejudecarea căii de atac (apelul) în faţa ICCJ, de data asta de către un complet de judecată compus în mod legal. Rejudecarea nu duce automat la achitare, ci poate duce la orice soluţie permisă de lege, inclusiv achitarea sau condamnarea persoanei vizate, în funcţie de probele existente. Amnistia elimină total răspunderea penală, persoana nu mai este judecată sau rejudecată, procesul se opreşte, iar cel amnistiat scapă de răspundere.

În termeni sportivi, mai pe înţelesul unor editorialişti, contestaţia în anulare oferă doar şansa rejucării meciului (fără stabilirea unui câştigător mai înainte de rejucare), în timp ce amnistia stabileşte de la început câştigătorul, fără să mai fie nevoie să se mai joace şi meciul. Este o diferenţă mare şi uşor vizibilă între contestaţia în anulare şi amnistie. Pentru aceste motive, rezultă în mod evident că este un mit susţinerea că prin contestaţia în anulare se realizează o amnistie, cu sau fără mască.

5. Una dintre problemele discutate în spaţiul public este de ce justiţiabilii nu au atacat în contencios administrativ hotărârea din 2014 a colegiului de conducere a ICCJ, prin care a fost stabilită o componenţa nelegală a completelor de 5 judecători. Răspunsul la această întrebare este dat în par. 135 al deciziei nr. 685/2018 a CCR.

În esenţă, pentru justiţiabili atacarea în instanţă a hotărârii colegiului director al ICCJ nu avea un caracter efectiv, eficient, deoarece ei ar fi ajuns, la final, tot „în gura lupului”, adică tot la ICCJ. Mai, precis hotărârea conducerii ICCJ ar fi urmat să fie atacată în prima fază la Curtea de apel şi, în final, în calea de atac, cauza ar fi ajuns tot la ICCJ. Deci, ICCj ar fi fost judecător în propria cauză.

Or, CCR a precizat că procedura prin care justiţiabilul trebuie să formuleze acţiuni care ajung să fie soluţionate de aceeaşi instanţă care a generat conflictul (în speţă, ICCJ) este o procedură de evitat, întrucât trebuie evitate situaţiile în care o persoană devine judecătorul propriei cauze – Nemo debet esse iudex în causa sua (par. 135 din decizia CCR).

Mai mult, CCR a constatat că fiecare complet de 5 judecători trebuia să-şi verifice legala compunere şi să ia din oficiu (din proprie iniţiativă, fără să mai aştepte să ceară asta un justiţiabil) măsuri pentru restabilirea compunerii legale. Astfel, în par. 168 din decizia CCR se menţionează: „Completul de 5 judecători avea posibilitatea să invoce în orice stare a procesului din oficiu excepția nelegalei sale compuneri, având în vedere că încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată se sancționează întotdeauna cu nulitatea absolută” .

Deci, cel care trebuia să facă ceva, din proprie iniţiativă, pentru a reintra în legalitate era, în primul rând, fiecare complet de judecată compus nelegal, nu justiţiabilul.

Aici, adică în faptul că ICCJ a fost judecător în propria cauză, s-ar putea afla şi temeiul pentru repunerea în termenul de formulare a contestaţiilor în anulare pentru cauzele soluţionate de completele de 5 judecători începând cu 1 februarie 2014: până la decizia CCR nr. 685/2018, era complet lipsită de eficienţă o contestaţie în anulare pe motivul nelegalei constituiri a completului de 5 judecători, întrucât ea ar fi trebuit soluţionată tot la nivelul ICCJ, a cărei conducere tocmai stabilise, prin hotărâre a colegiului de conducere, că este OK compunerea nelegală a completelor de 5 judecători. Abia după decizia CCR nr. 685 din 7 noiembrie 2018, obligatorie erga omnes (faţă de toţi) începând cu  29 noiembrie 2018 se poate vorbi despre o şansă reală, efectivă a unei contestaţii în anulare întemeiată pe nelegala compunere a completelor de 5 judecători, în perioada 2014-2018. De ce? Pentru că numai începând cu 29 noiembrie 2018, ICCJ nu va putea nega nelegalitatea completelor de 5, deoarece nelegalitatea a fost stabilită, cu caracter obligatoriu şi pentru ICCJ prin decizia CCR din 2018.

Sursa: http://www.apador.org/5-raspunsuri-la-intrebarile-despre-contestatia-in-anulare/

Europarlamentarul german Elmar Brok si-a facut un titlu de glorie din a critica Romania!

Elmar Brok, membru al grupului #PPE, şi-a taxat cu câte 150 de euro vizitatorii la Parlamentul European (PE), plăţi pentru care avansa ca justificare acoperirea costurilor acestor vizite, deşi el deconta de la Parlamentul European mare parte din aceste costuri.

Prin acest sistem s-a obţinut o sumă de circa 18.000 de euro colectată de la patru grupuri de vizitatori în anii 2016 şi 2017. Taxa de 150 de euro era încă cerută de Elmar Brok vizitatorilor săi şi în anul 2018.

Incep sa iasa la suprafata, treptat, adevarul despre activitatea celor care dau lectii Romaniei sau cer sanctionarea tarii noastre in cele mai aprige moduri cu putinta. 

Elmar Brok si-a facut un titlu de glorie din a critica Romania, de a fi alaturi de opozitia din Romania, adica PNL, si de a contribui la propaganda dusa impotriva tarii noastre. 

Vedem astazi ca cel care solicita activarea articolului 7 impotriva Romaniei incalca legea cu buna stiinta, fara a avea niciun fel de mustrari de constiinta. 

Poate ca faptele lui Brok nu reprezinta un act de coruptie in sensul legii germane, dar sigur sunt penale. 

Unde sunt cei care critica statele din Est pentru incalcari ale statului de drept sa isi spuna parerea acum despre Elmar Brok, cel care incalca orice principiu cand le lua banii, cu mult inainte ca esticii sa intre in #UE in 2004, 2007 si 2013. 

Exemplul acesta ar trebui sa fie o lectie pentru cei care vorbesc doar in lozinci si gandesc doar in clisee, considerand ca toti politicienii romanii sunt corupti, iar cei de din afara sunt corecti si imaculati. 

Suntem curiosi daca cineva ia atitudine de la nivelul Uniunii Europene fata de Elmar Brok si cum va evolua juridic acest caz pentru ca exista mari sanse ca Elmar Brok sa nu fie deranjat de justitia din Germania. Nu ar fi prima data. 

Acestuia i s-a mai cerut, in trecut, ridicarea imunitatii pentru alte fapte, dar Parlamentul European a votat de fiecare data impotriva acestor cereri ale justitiei din Germania.

Departamentul de comunicare
ALDE Sibiu

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU, PREȘEDINTELE ALDE: „PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DEMONSTREAZĂ O ÎNȚELEGERE DE VASAL NECONDIȚIONAT DIN ESTUL EUROPEI”

Ceremonia de semnare a noului Tratat de cooperare și integrare franco-german suscită atenția tuturor statelor membre și instituțiilor coordonatoare ale unei Uniuni Europene aflate în pragul unui nou exercițiu major de recalibrare după criza din zona Euro (2009), criza refugiaților în Europa (2015), criza Brexitului (2016) și criza de legitimitate în care se adâncește Comisia Europeană prin maniera de abordare a relațiilor cu Polonia și Ungaria, în privința aplicării art. 7 din Tratatul UE, și cu România în privința perpetuării Mecanismului de Cooperare și Verificare la 12 ani de la aderare. De aceea, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din statele membre UE, care va avea loc la Sibiu peste doar patru luni, va constitui un moment important de setare a discuțiilor inspirate din lecțiile pe care fiecare parte le-a învățat din aceste crize, pe baza cărora urmează de fapt să fie creionată următoarea paradigmă politico-juridică a UE.

Constatăm, cu această ocazie, că președintele Iohannis semnează însă un cec în alb din partea României înainte de deschiderea propriu-zisă a dezbaterii cu mize deosebit de serioase pentru viitorul statut al părților constitutive ale construcției europene și ale acțiunii acesteia ca entitate unitară în plan politic, economic sau militar. El se afirmă în plan extern, cu aceeași siguranță neinformată cu care tratează superficial problemele de mare importanță din planul confruntărilor interne. În alocuțiunea sa de la Aachen (Aix-la-Chapelle) cu ocazia semnării tratatului bilateral dintre Franța și Germania, unde a fost invitat în calitate de reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, Klaus Iohannis vorbește despre „Europa din epoca lui Carol cel Mare” și „victoria consensului din relația franco-germană” întruchipată în „spiritul de la Aachen”, despre care spune că vor călăuzi întreaga Europă „pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”, unde președintele României „speră” să se reconfirme consensul că „modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale (sic!)”.

În contextul campaniei sale electorale de acasă și într-o paradigmă medieval-carolingiană în relațiile europene de azi, președintele României demonstrează o înțelegere de vasal necondiționat din Estul Europei a însemnătății prezenței sale la eveniment ca reprezentant vremelnic al unei instituții a UE, dar și a importanței reprezentativității sale din perspectivă națională, în concertul european. Din acest punct de vedere, discursul lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, este (din nou) un model de abordare politică în această perioadă premergătoare a unor negocieri ce se anunță a fi dificile. Vă invit să citiți acest discurs postat pe pagina Consiliului European ca poziție reprezentativă a președintelui acestui for.

Am luat act de pre-poziționarea președintelui Iohannis în chestiunile de deosebită importanță cu privire la dezbaterea despre viitorul UE27. Atragem atenția președintelui că, potrivit prevederilor constituționale, reprezintă interesele naționale și angajează România prin semnarea de acorduri negociate de guvern (art. 91 din Constituție). De aceea, este important ca Parlamentul să adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la Summitul de la Sibiu, care să enumere interesele naționale în etapa de recalibrare a UE și pe baza cărora Guvernul României să construiască alianțe pentru obținerea sprijinului necesar.

Călin Popescu-Tăriceanu

Preşedintele ALDE

Pentru a fi clar pentru toti romanii, nu exista semne de rupere a coalitiei de guvernare si nici nu a fost exprimata vreo intentie in acest fel.

Coalitia functioneaza bine, nu exista sincope in aplicarea programului de guvernare si sustinerea Guvernului. 

Informatiile prezentate de Romania TV sunt simple zvonuri aparute pe surse. Nu cunoastem provenienta acestor informatii.

In ceea ce priveste alegerile prezidentiale, mai avem suficient timp pentru a analiza si a vedea care este cea mai buna varianta pentru a candida – fie in cadrul coalitiei, fie separat. 

Avem suficienta experienta politica pentru ca la momentul potrivit sa luam decizia optima. Este necesar ca inainte de toate sa ne concentram mai mult pe subiecte care tin de agenda cetateanului. 

Insa, inainte de a vorbi de nume trebuie sa discutam de o serie de aspecte ce tin de viitorul presedinte al Romaniei. 

Romania are nevoie de un presedinte capabil sa ii uneasca pe romani, nu sa ii dezbine. Romania are nevoie de un presedinte care sa tina cu romanii si sa promoveze drepturile si libertatile cetatenilor, nu interesele statului paralel. 

Romania are nevoie de un presedinte care sa sustina interesele tarii printre partenerii externi. 

Este prea devreme sa vorbim despre o candidatura oficiala. Sunt lucruri care vor fi discutate in urmatoarele luni. 

In spatiul public a inceput o adevarata campanie de zvonistica, in care sunt multe elemente nereale cu privire la coalitia de guvernare. Aproape zilnic, in media, sunt zvonuri privind ruperea coalitie.

Departamentul de comunicare

ALDE Sibiu

Viorica Dancila, intrevedere cu Netanyahu

Primul ministru, prin vizita pe care a facut-o in Israel, nu a facut decat sa confirme o relatie bilaterala foarte stransa intre cele doua state. 

Consolidarea relatiei cu Isrealul este in interesul Romaniei, fara doar si poate. Isrealul este o natiune extrem de dinamica. 

A devenit una din marile puteri economice ale lumii, este tara cea mai performanta in domeniul start-up-urilor, a noilor tehnologii, in domeniul tehnologiilor militare.

 

Din parteneriatul strans cu Israelul, Romania are foarte mult de castigat. 

In privinta discutiilor avute, acestea au vizat consolidarea si aprofundarea relatiilor cu Statul Israel in domeniul cooperarii strategice, securitate cibernetica si energetica, medicina, cercetare si inovare. 

Viorica Dancila, prim-ministru, vorbeste in numele Guvernului si, evident, cand vorbeste in numele Guvernului, vorbeste si in numele Romaniei.

Iohannis continua sa dezbine. Asa considera el ca va castiga un nou mandat.

Iohannis continua sa dezbine. Prin tot ce face Iohannis vrea sa blocheze activitatea Guvernului. Vrea sa blocheze toate lucrurile bune pe care Guvernarea ALDE-PSD le-au anuntat pentru 2019. 

Asa considera el ca va castiga un nou mandat: din opozitie si blocand orice initiativa. Greseste, asa va pierde pentru ca romanii nu mai vor politicienii care sa ii dezbine.

Klaus Iohannis a intrat intr-o logica a campaniei electorale, care, din pacate pentru Romania, se va intinde pe intreg parcursul anului. 

Este evident ca presedintele Iohannis e in campanie electorala. Pana la alegerile din decembrie va face tot ce poate sa puna bete in roate guvernului. 

Pentru Iohannis, principalul obiectiv pentru acest an este noul mandat de presedinte. Este mai preocupat de propria sa campanie, lasand in plan secundar imaginea Romaniei si activitatea Guvernului. 

Nu exista argumente logice pentru care presedintele continua aceasta situatie. Iohannis saboteaza activitatea guvernului. Suntem in plina presedintie a Consiliului UE, iar presedintele tine doua posturi cheie blocate. 

Daca refuzi sa numesti doi ministri in momentul in care Romania a preluat presedintia, trebuie sa spui pe ce te bazezi. Este ingrijorator si arata un nivel de profesionalism la care nu se ridica Iohannis.

 

Presedintele a inventat pe parcursul a aproximativ doua luni de zile motiv dupa motiv nespunand de la inceput ce vrea, ceea ce arata ca de fapt nici nu stia la inceputul respingerilor ce motiv invoca la sfarsit. 

La inceput, Olguta Vasilescu a fost respinsa pe motiv ca nu ar corespunde functiei din punct de vedere profesional si doar lui Ilan Luafer i-a cerut in mod special sa faca dovada indeplinirii conditiilor . 

Aceste lucruri au fost indreptate de catre Executiv. Acum, presedintele a inventat noi motive pentru a respinge ministrii. 

Trebuie sa avem in vedere ca nu e prima remaniere pe care o face coalitia PSD – ALDE. Abia acum presedintele identifica faptul ca sunt lipsuri in dosare. 

Presedintele se duce in zona de ridicol. Prima data ca nu aveau buletinul, acum ca nu aveau cazierul. 

Pentru Iohannis nu mai conteaza legea, Constitutia. El vrea sa incalce legea cat mai puternic sperand ca asa va atrage electoratul care protesteaza si care s-a indepartat de el.

Departramentul de comunicare

ALDE Sibiu