joi, 26 iulie 2018

ALDE este singurul partid din Romania care a crescut in intentia de vot fata de decembrie 2016.



Suntem la aproximativ 15% la nivel national, mai multe decat dublu scorului electoral. In plus, in multe judete suntem deja in fata PNL. 


Trebuie sa ne propunem ca in urmatoarele alegeri sa depasim PNL si sa fim principalul partid de centru-dreapta din Romania. 

Scorul ALDE este dat de increderea romanilor atasati de valorile liberale, romanilor cu convingeri de centru-dreapta. 

Este o dovada a constantei mesajului pe care ALDE l-a avut inca de la infiintare, un mesaj pentru promovarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, a masurilor economice liberale. 

In contextul actual, romanii simt nevoia sa fie reprezentati de un partid care sa se lupte pentru interesele lor, pentru drepturile lor. 

Trebuie facuta o precizare: cresterea ALDE nu se bazeaza pe procentele trecute de la PSD. Cresterea ALDE vine intr-un context in care electoratul liberal, cel de centru-dreapta simte nevoia unei reprezentari politice puternice.
De fiecare data cand domnul Orban sare in apararea statului paralel si sustine abuzurile, PNL mai pierde cate un procent catre ALDE.

Departamentul de comunicare
ALDE Sibiu

joi, 12 iulie 2018

Laura Codruta Kovesi, delegata de Augustin Lazar pe un post de procuror la Serviciul de control al Parchetului General; CSM hotarase ca fosta sefa a DNA sa revina la DIICOT Sibiu



Vedem ca sustinatorii lui Kovesi s-au dat peste cap ca aceasta sa ramana la Bucuresti, in cadrul Parchetului General, in pofida faptului ca nu ar fi indeplinit o serie de cerinte. 

Pozitia pe care merge Kovesi este una despre care am auzit acum pentru prima data. Nu stiam ca exista o sectie de indrumare si control. Ar fi de interes pentru opinia publica sa stie ce activitate a avut aceasta sectie pana acum. 

Conteaza mai putin unde isi va desfasura activitatea Kovesi. Ce este cu adevarat important e cain Romania sa repunem Justitia pe baze democratice, inclusiv actiunile anticoruptie si prin care putem rezolva divizarea societatii romanesti. 
Modul in care gasim aceasta cale este insa esential! Fiecare institutie trebuie sa isi faca datoria: Parlamentul, CSM. 
Parlamentul are responsabilitatea de a genera un cadru legislativ care sa sustina drepturile si libertatile cetatenilor. 
CSM are un rol important, de a repune in echilibru balanta din justitie. CSM este institutia chemata sa se asigure ca mentalitatea care a incurajat abuzurile, care a fost instaurata la nivelul DNA, nu va fi perpetuata sub noua conducere. 
CSM este chemat sa vegheze ca protocoalele dintre servicii si institutiile din justitie nu vor mai functiona.
 
Acestea sunt lucrurile care conteaza cu adevarat pentru viitorul justitiei din Romania. Scenariile cu privire la destinatia lui Kovesi sunt mai putin importante.

Departamentul de comunicare 
ALDE Sibiu

luni, 9 iulie 2018

Legea offshore a fost adoptata de Camera Deputatilor.


Dragnea: Nu puteam accepta ca Romania sa-si pastreze in continuare dependenta energetica de rusi


Adoptarea unei legi referitoare la perimetrele petroliere offshore era necesara avand in vedere ca in Romania nu exista o reglementare cu privire la aceste perimetre. 
Era nevoie de aceasta reglementare pentru ca sunt companii care se apropie sa inceapa partea de exploatare, explorarile fiind finalizate in multe cazuri. 
Forma finala a proiectului de lege ofera un echilibrul corect intre beneficiile statului roman si cele ale companiilor exploatatoare. 
Nu puteam accepta ca Romania sa-si pastreze in continuare dependenta energetica de gazul rusesc. 
Faptul ca am pus 50% din toata productia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzactionare pe piata romaneasca, inseamna ca Romania devine una dintre putinele tari din lume care devine independenta energetic. 
Trebuia sa avem curajul sa asiguram un echilibru intre interesul statului roman si interesele companiilor care vor sa investeasca si sa faca profit.

Departamentul de comunicare 
ALDE Sibiu

joi, 5 iulie 2018

Dupa ce saptamana trecuta au fost date 42 de achitari intr-o singura zi, saptamana aceasta se mai adauga 30 de achitari bilantului negru pentru Kovesi si institutia pe care o conduce.



DNA inregistreaza recorduri dupa recorduri in ceea ce priveste achitarile dictate de instanta. 

DNA a patentat in ultimii ani un mod de actiune, unul prin care sunt luati oameni, li se face un dosar numai pentru a li se pune o eticheta, cea de „penal”. 

Cele 30 de achitari se adauga la numarul impresionant de achitari care au avut loc de la inceputul acestui an, peste 200. Acest bilant ar trebui sa atraga atentia celor care o tin in brate pe Kovesi cu privire la modul in care actioneaza institutia pe care o conduce. 

Pe baza dosarelor facute de DNA au fost private de libertate persoane, li s-au distrus vietile, li s-au distrus carierele profesionale, li s-au distrus familiile. Cine le da inapoi acestor oameni lucrurile pe care le-au pierdut, suferintele pe care le-au indurat? 

Acest dosar a fost unul care a provocat drame incredibile, trei dintre cei vizati de ancheta decedand pe parcursul anchetei si a judecarii dosarului. 
Cineva trebuie sa raspunda pentru aceste lucruri, nu trebuie ascunse sub pres.

Departamentul de comunicare 
ALDE Sibiu

miercuri, 4 iulie 2018

Presedintele a facut o pauza din cititul deciziei CCR privind revocarea lui Kovesi pentru a arunca niste acuzatii la adresa majoritatii parlamentare.



In timp ce toata lumea se astepta ca presedintele sa spuna care e decizia privind hotararea CCR de revocare a sefei DNA, presedintele a decis ca e saptamana conflictului cu majoritatea parlamentara. 
Iohannis a vorbit despre obligatiile partidelor din cadrul coalitiei de guvernare de a pastra un cadru democratic in Parlament. 
 Presedintele nu a mentionat nimic despre obligatia sa de a respecta si aplica o decizie a Curtii Constitutionale, dupa 27 de zile de la emiterea ei 
Cum a citit asa repede modificarile la Codul Penal, iar in cazul deciziei CCR nu a reusit nici azi sa citeasca? 

Presedintele a facut o pauza din cititul deciziei CCR privind revocarea lui Kovesi pentru a arunca niste acuzatii la adresa majoritatii parlamentare. 
Este un atac fara sens al presedintelui la adresa coalitiei de guvernare. 

Presedintele este, in mod anormal, cel care intarzie sa respecte o decizie a CCR si iese public pentru a acuza majoritatea parlamentara de nerespectarea unor proceduri. 

Toate avertismentele lui Klaus Iohannis nu au un fundament, ele nefiind altceva decat niste falsuri, cu o conotatie eminamente politica. 

Codurile Penale, legile justitiei sunt trecute prin Parlament printr-o dezbatere, in cadrul careia au fost acceptate amendamente de la partidele de opozitie, de la asociatiile profesionale, iar presedintele considera acest lucru ca fiind o dictatura. 

Iohannis nu s-a aratat la fel de deranjat atunci cand peste 150 de articole din Codul Penal au fost modificate de Ciolos prin Ordonanta de urgenta. 

Este greu sa credem ca presedintele e sincer cand vorbeste despre implicatiile Codurilor penale pentru societate, avand in vedere ca este o persoana care refuza sa aplice deciziile CCR si mai ales care a inchis ochii la modificarea Codului Penal prin OUG si mai ales la abuzurile procurorilor. 

Daca actuala majoritate a trecut „ca tavalugul” Codul Penal, atunci despre Dacian Ciolos, care a modificat peste 150 de articole ale Codului Penal prin OUG, putem spune ca a trecut pe nesimtite modificarile. 

Intr-adevar, sunt o serie de consecinte care au loc dupa votul dat de Parlament: protocoalele primesc o lovitura, abuzurile procurorilor primesc o lovitura. Acestea sunt consecintele adevarate ale modificarilor care s-au produs la Codul Penal. 

Este cat se poate de evidenta duplicitatea lui Klaus Iohannis. Pe de o parte, Klaus Iohannis ataca toate propunerile legislative care vin din partea actualei majoritati la CCR, iar cand vine vorba despre respectarea chiar de el a deciziilor CCR, presedintele amana sa ia o decizie. Cum e posibil ca cel care nu respecta decizia CCR sa apeleze tot la CCR? 

Iohannis nu aplica o decizie a CCR, iar prin aceasta atitudine instiga la nerespectarea legii si a institutiilor constitutionale. Presedintele trebuie sa tina cont de respectarea atributiilor constitutionale. Acesta trebuie sa fie primul care respecta legea in aceasta tara inainte de a da lectii. 

In ceea ce priveste Codul Penal, acesta a trecut prin filtrul parlamentar, urmeaza cel mai probabil sa treaca si prin filtrul constitutional al CCR. Acest lucru arata respectarea principiilor democratice, a transparentei. Unde este dictatura despre care vorbeste Iohannis?

Departamentul de comunicare
ALDE Sibiu

marți, 3 iulie 2018

Senat: Modificarile la Codul penal au fost adoptate intr-o sedinta cu scandal




  • Modificarea Codului Penal, indiferent cand ar fi operata, va aduce controverse. E bine ca exista controverse, e bine ca exista puncte de vedere diferite, pentru ca traim intr-o societate democratica.
    • Insa, pana la urma, deciziile numeroase ale Curtii Constitutionale privind acceptarea, admiterea exceptiilor de neconstitutionalitate a unui numar foarte mare de articole din Codul Penal, practicile europene in materie, deciziile CEDO, recomandarile Comisiei de la Venetia, toate acestea au dovedit ca sunt absolut necesare modificari ale Codurilor Penale.
    • In final, prin votul majoritatii, s-a hotarat care este forma pe care aceste coduri o vor avea.
  • Exista o nevoie de a schimba in acest moment filozofia Codului Penal, in sensul in care punem accent mai mare pe recuperarea prejudiciilor, pentru ca simpla trimitere in inchisoare a celor care au fost gasiti vinovati de justitie nu rezolva problema complet.
    • Nu politica punitiva este cea care rezolva problemele, de aceea credem ca si o definire mai corecta, mai exacta a prevederilor din Codul Penal va ajuta intr-un mod esential pentru ca in viitor abuzurile si excesele care au fost constatate in ultimii ani in justitie si datorita carora probabil multi oameni nevinovati au ajuns sa fie condamnati sa fie eliminate.
  • Marea majoritate a amendamentelor provin de la CSM si de la asociatiile profesionale, din zona justitiei. Este important ca se poate trece peste deciziile care au constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii din Codul penal, in asa fel incat alternativa la actuala forma sa fie cea propusa de Comisia speciala.
    • Intre a avea dispozitii in Codul penal neconstitutionale si a obliga instantele de judecata sa faca lucruri anormale pentru Statutul judecatorilor, adica sa distinga ce anume din Codul penal se poate aplica si in ce limite si cum anume trebuie interpretata legea si a face modificarile pe care le-am considerat la acest moment ca fiind necesare, a doua varianta este de preferat.
  • Propunerile facute azi nu sunt facute pentru cineva anume. Ele sunt aplicabile tuturor cetatenilor. Argumentele opozitiei nu sunt altceva decat simple lozinci cu substrat politic.
    • Azi am indreptat, deopotriva, codurile adoptate de PDL-ul lui Boc si Basescu, codurile pentru care Predoiu si-a asumat raspunderea. Azi, cei care votau cu ochii inchisi codurile neconstitutionale ale lui Boc si Predoiu, dau lectii de moralitate.

Referitor la abuzul in serviciu
  • Abuzul in serviciu, asa cum era reglementat, trebuia schimbat. El a constituit fundamentul unei serii lungi de abuzuri.
    • Ne-am propus ca in urma modificarilor aduse Codurilor penale sa nu mai existe posiblitatea abuzurilor, sa nu mai avem in continuare oameni nevinovati care sa fie tarati si asupra carora sa existe acea prezumtie de «penal».
  • Dosarele instrumentate la DNA pe coruptie sunt in proportie de aproximativ 90% pe abuz in serviciu, care este considerata ca o infractiune conexa coruptiei. Altii nici macar nu sunt acuzati direct ei pentru abuz in serviciu, ci participare indirecta la abuz in serviciu.
    • Toate lucrurile acestea au transformat Romania intr-un exemplu pe care eu il deplang, adica Romania a devenit, cu ajutorul DNA, tara cea mai corupta din Europa, prin numarul de cazuri de coruptie raportate.
  • Romania trebuie sa se raporteze la legislatia europeana care constituie un model fara indoiala si pentru tara noastra, sa ne uitam ca sunt tari in care nu exista aceasta prevedere de abuz in serviciu.
    • Prevederile de pana acum din Codul Penal erau folosite cu precadere ca instrumente politice de eliminare a unora care sunt incomozi in regimul comunist. La fel cum s-a intamplat in ultima perioada si in Romania. Nu e nicio diferenta.
Departamentul de comunicare 
ALDE Sibiu