Klaus Iohannis a avut la Consiliul National al PNL atitudinea unui șef de partid de opoziție, preocupat să acuze puterea cu orice preț, nu atitudinea unui șef de stat.
Klaus Iohannis a reușit, prin atitudinea de la Consiliul Național al PNL-ului, să dezamăgească românii care așteptau din partea președintelui un alt fel de comportament.
Mai mult, în 2019, România va prelua președinția Consiliului UE. În loc să acționeze pentru a coagula o poziție comună a României, prin care să ne promovăm interesele legitime, Klaus Iohannis dezbină.
În loc să le atragă atenția celor de la PNL că au abandonat liberalismul, președintele i-a încurajat să continue să joace rolul de slugi ale sistemului.
Atacurile la adresa guvernului reflectă o neputință a opoziției și încercarea președintelui de a se poziționa în liderul opoziției
PNL a fost incapabil ca de la alegerile parlamentare și până astăzi să vină cu proiecte concrete pentru români, să vină cu soluții.
Reprezentanții PNL-ului s-au bazat pe un război de guerillă, dus în stradă, prin lozinci și prin atacuri continue la adresa Guvernului.
PNL-ul condus de Orban este un partid lipsit de viziune, aservit sistemului paralel, incapabil să ofere soluții.
S-a văzut acest lucru în repetate rânduri: moțiunile depuse de PNL au fost simple lozinci, singurele acțiuni ale PNL din Parlament au fost de a bloca activitatea guvernării.
PNL nu poate reprezenta o voce a românilor, o voce a opoziției. Nu există un lider la PNL care să ocupe această poziție.
De aceea, Iohannis încearcă să compenseze acest loc. Președintele este conștient de faptul că PNL-ul condus de Orban e incapabil să performeze politic, tocmai de aceea se poziționează drept principalul vector de imagine al opoziției.
Iohannis se transformă în liderul de facto al opoziției, în principalul critic al guvernului. Această bătălie a lui Iohannis nu face decât să dăuneze României.
Președintele Iohannis, doar pentru a capitaliza electoral, preferă să ducă un război politic continuu cu majoritatea parlamentară.
Realitatea lui Iohannis și a PNL diferită de cea a românilor. PNL – Iohannis trăiesc în lozinci și sloganuri care nu îi pot păcăli pe români
Președintele Iohannis a preferat să insereze în discursul său o serie de minciuni și de fapte care nu au legătură cu realitatea în ceea ce privește economia României.
Încă o dată, la fel cum s-a întâmplat cu datele economice după primul trimestru, președintele preferă să dezinformeze românii cu privire la situația economică a țării.
Cum stau lucrurile cu adevărat? După primele şapte luni, estimarea veniturilor la bugetul general consolidat pentru acest an a crescut cu aproape 6 miliarde de lei faţă de programarea iniţială.
Comparativ cu anul trecut, la prima rectificare bugetară în acest an avem o sumă de peste cinci ori mai mare faţă de 2017.
În ceea ce priveşte evoluţia PIB-ului, comparativ cu estimarea iniţială, după primele şapte luni din acest an vom avea o creştere a PIB în acest an până la 945 miliarde lei, mai mare cu peste 37 miliarde lei faţă de cât estimam.
Referitor la deficitul bugetar, ne menţinem ţinta de 2,97% din PIB, deci sub pragul de 3% asumat faţă de UE.
După primele şapte luni deficitul este de 1,3% din PIB, ceea ce ne oferă suficient spaţiu pentru a ne încadra în ţinta asumată iniţial.
În privinţa măsurilor sociale care s-au luat în aceste şase luni, una dintre cele mai importante a fost majorarea punctului de pensie, la 1 iulie 2018, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, deci cu 10%, aşa cum era prevăzut în programul de guvernare. Anul viitor, punctul de pensie va creşte cu 15% şi va ajunge la 1.265 de lei.
La fel ne-am respectat promisiunea de a majora pensia minimă garantată, aşa cum era prevăzut în program, de la 520 de lei la 640 de lei, deci o creştere cu 23%. Pensia minimă garantată s-a majorat de la preluarea guvernării cu 60%, de la 400 de lei la 640 de lei.
De asemenea, de la începutul acestui an s-a majorat salariile în educație și în sănătate, aceste majorări adăugându-se majorărilor salariale din 2017, printre care și creșterea venitului minim, cel pe care guvernarea lui Iohannis, condusă de Cioloș, a refuzat să îl majoreze.
De la preluarea guvernării de către coaliția PSD – ALDE, România a revenit pe creștere. În ceea ce privește fondurile europene lucrurile sunt cele mai clare.
Am fost acuzati ca nu atragem suficiente fonduri europene. Sa ne uitam la cifre: avem o crestere de 19,7% fata de anul trecut, dar o diferenta de 10 ori mai mare fata de primul trimestru din 2016.
Romania este azi o tara cu o crestere economica spectaculoasa, cu un nivel redus al somajului, cu o crestere substantiala a veniturilor reale ale populatiei, fie ca e vorba de salarii, fie ca e vorba de pensii, precum si cu reducerea datoriei publice ca procent in PIB.
Departamentul de comunicare
ALDE Sibiu