Camera Deputatilor a votat cele trei legi impotriva camatariei si in favoarea debitorilor! Este vorba de legea plafonarii dobanzilor si de legea retractului litigios, care limitează drastic abuzurile. De asemenea, Senatul a votat legea darii in plata cu stabilirea criteriilor de impreviziune.
Aceste legi nu vor mai permite abuzurile bancilor și IFN-urilor fata de romani si sa majoreze dobanzile dupa bunul plac.
Bancile straine care activeaza pe teritoriul Romaniei au profituri de trei ori peste media europeana. Unde se duce costul acela suplimentar pe care il platesc romanii pentru creditare?
Raspunsul este unul simplu, direct in profitul bancilor și IFN-urilor. Acest lucru il spune, in sfarsit, si BNR. Exista o evidenta care arata ca profiturile bancilor și IFN-urilor din Romania sunt mult mai mari decat profiturile bancilor in strainatate, iar gradul de intermediere e de patru ori mai mare in Occident, decât e în România.
In decursul anilor, milioane de romani au fost dusi in pragul disperarii din cauza cresterii dobanzilor si ajungerea in imposibilitate de plata.
Vorbim despre un adevărat fenomen pe care îl prezentăm în câteva cifre:
Există în România peste 1 milion de persoane ce vor fi executate silit, declarate falite
Pe rolul instanțelor de judecată se află 1,1 milioane de proceduri de executare silită
Alte 700.000 de familii au restanțe la plata ratelor la bănci și IFN-uri de 90 de zile
Există 250.000 de procese pe rolul instanțelor din cauza clauzelor abuzive ale băncilor și IFN-urilor
Printre principalele reglementari ale legilor adoptate azi de Parlament se regasesc:
Dobanda maxima la creditele ipotecare nu va putea depasi dobanda cheie a BNR (care acum e de 2,5%) decat cu maxim 3 puncte procentuale.
Dobanda maxima pentru creditele de consum mai mari de 3000 de euro nu va putea depasi 18%
Rascumpararea creantelor cesionate se va putea face cu cel mult dublul pretului cesiunii.
Debitorii nu vor mai putea fi obligati la plata altor datorii, asa cum se intampla acum si, in plus, executarea lor nu va mai putea fi facuta decat dupa o decizie a judecatorului.
In privinta legii plafonarii dobanzilor, Romania se aliniaza celor 14 state care au stabilit plafoane la dobanzi, realizandu-se in acest fel conectarea economiei romanesti la bunele practici europene.
La ora actuala, nivelul mediu al dobanzii in Romania este mult peste dobanda medie din UE. In ceea ce priveste creditele ipotecare, nivelul mediu al dobanzii in UE este de 1.73%, in vreme ce in Romania nivelul este de 5,99%.
In cazul creditelor de consum, nivelul mediu al dobanzii in UE este de 5,06%, de trei ori mai mic decat cel din Romania, unde nivelul dobanzii e de 15,11%.
De asemenea, Romania are unul dintre cele mai mari nivele ale dobanzii anuale efective din Uniunea Europeana, 6,1% pentru credite ipotecare in euro si de 22,1% pentru creditele de nevoi personale in euro.
Asta in conditiile in care state precum Franta sau Germania au DAE sub 2%, iar Olanda, Belgia sau Italia sub 3%.
Trebuie precizat faptul ca plafonarea dobanzilor la nivele mult superioare dobanzilor actuale din piata nu va face ca imediat piata sa se mute la plafon pentru ca:
Cererea si oferta au deja un punct de echilibru inferior plafonului - stabilit prin raportul cerere-oferta. Plafonul nu produce o deformare a cererii si ofertei.
De asemenea, cand cererea pentru un anumit bun scade, pretul pentru acel bun scade, nicidecum nu creste!
Fenomene de convergenta se produc doar cand plafonul este stabilit foarte aproape de actualul nivel al pietei ceea ce nu este cazul.
Plafonarea dobanzilor la retail ar penaliza companiile doar in lipsa concurentei si in conditiile in care am considera ca sistemul bancar incepe sa se razbune fara a tine cont de reglementari si rationalitatea economica a deciziilor.
Cu recorduri de profituri in sectorul bancar sa tragi si mai mult de ecart or sa ameninti ca nu mai finantezi economia reala investind in titluri de stat nu este o strategie de afaceri rationala.
Invocarea ratei dobanzii la depozite este o tema falsa, deoarece dobanzile in Romania au fost nejustificat de mici si inaintea initiativelor legislative si se justifica prin slaba concurenta din piata bancara sau prin lipsa de interes a consiliului concurentei pe subiect.
Departamentul de comunicare
ALDE Sibiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu