Tendințele pozitive din economia românească din timpul guvernării ALDE – PSD din anii 2014 – 2015, stopate sau încetinite în timpul guvernării tehnocrate în 2016, au fost reluate în guvernarea PSD - ALDE din 2017 până în prezent.

·      Tendințele pozitive din economia românească din timpul guvernării ALDE – PSD din anii 2014 – 2015, stopate sau încetinite în timpul guvernării tehnocrate în 2016, au fost reluate în guvernarea PSD - ALDE din 2017 până în prezent.

Datele privind evoluția economică pentru anul 2017 și primul trimestru din acest an confirmă această tendință.

• Veniturile bugetare în 2017 au crescut la 251,8 miliarde de lei respectiv cu 12,5% față de anul 2016,  an în care, în timpul guvernării tehnocrate veniturile bugetare au scăzut la 223,9 miliarde lei față de 233,8 miliarde de lei în 2015. În primele patru luni din 2018 tendința de creștere s-a menținut.
• Tendința de creștere a veniturilor bugetare s-a menținut în primele patru luni ale anului2018. În perioada ianuarie – aprilie 2018 s-a colectat cu 8,1 mld lei în plus, adică un total de 76,5 mld lei, față de 68,4 mld lei în aceeași perioadă din 2017.
• Veniturile colectate din TVA, în perioada ianuarie – aprilie, au fost de 17,5 mld lei, în vreme ce în 2017 s-au colectat 17,3 mld lei.
• De asemenea, fondurile colectate din accize s-au majorat cu 14,7% în 2018 față de 2017. În primul trimestru din 2018 s-au colectat 8,8 mld lei.
• Totodată,  valoarea programată în ce privește colectarea la buget a fost depășită cu 1 mld lei. Programul pentru perioada ianuarie - aprilie 2018 a fost 75,5 mld lei, iar guvernul PSD – ALDE a reușit să-l depășească, realizând venituri de 76,5 mld lei.
• Singura perioadă din ultimii patru ani în care veniturile la buget au scăzut a fost în 2016, atunci când s-a aflat la conducerea României guvernul Cioloș, (Guvernul Meu J ).
• Creșterea cheltuielilor bugetare cu salariile a fost spectaculoasă în această perioadă. În 2017, față de 2016, cheltuielile cu salariile au crescut la 71 mld lei față de 58 mld lei și urmează să crească din nou în 2018 la 83 mld lei. Așadar, în numai doi ani, fondurile bugetare alocate salariilor cresc cu cca 45%.
• Punctul de pensie a crescut, de asemenea, de la 870 de lei la 1000 de lei, urmând să crească, începând, cu 1 iulie 2018, la 1100 lei. Aceasta înseamnă o creștere a pensiilor cu aproape 25% în numai doi ani.
• În primele patru luni ale anului, creșterea salariilor și a pensiilor a fost însoțită și de o creștere a investițiilor, de la 2,9 mld lei în 2017 la 5,9 mld lei în 2018. Practic tot deficitul bugetar a fost destinat proiectelor investiționale.
• Fondurile europene au fost de 4,2 mld lei, cu 44% mai mult decât în 2017.
• De menționat că anul în care am primit cele mai puține fonduri de la Uniunea Europeană a fost 2016, în timpul Guvernului Cioloș. Atunci, sumele primite de la UE au fost de 6,9 mld lei, în vreme ce în 2017 s-au primit 17,1 mld lei.
• Exporturile s-au aflat la 10,9 mld lei în primele două luni, cu 11,6% mai mult față de aceeași perioadă din 2017.

·      Este important de semnalat că în perioada 2017 – 2018, România a avut o evoluție spectaculoasă nu numai comparativ cu perioada anterioară, dar și comparativ cu evoluțiile din peisajul european.

• Creșterea economică a PIB din 2017, de 7%, față de anul anterior, a fost cea mai mare din întreaga Uniune Europeană!!! Creșterea PIB prognozată de către Comisia Europeană pentru anul 2018 este la 4%, fiind a treia cea mai mare din UE, după Malta și Irlanda, dar cea mai mare pentru statele de mărime mare și mijlocie.
• Datoria guvernamentală, de cca 35% din PIB, este cu mult sub media UE de 81,6% (respectiv 86,7% zona euro), România având a cincea cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană.

·      În concluzie, România este azi o țară cu o creștere economică spectaculoasă, cu un nivel redus al șomajului ( sub 4%) cum nu a avut niciodată în ultimele două decenii, cu un ritm ridicat al creșterii producției industriale, cu o creștere substanțială a veniturilor reale ale populației, fie că e vorba de salarii, fie că e vorba de pensii,  precum și cu reducerea datoriei publice ca procent în PIB. De asemenea, au fost create numeroase locuri de muncă, numărul de salariați egalându-l pe cel din 2008. Puterea de cumpărare a crescut cu 5% în primele luni din 2018 datorită continuării creșterii salariilor și pensiilor ( corectate cu inflația).

• Veniturile bugetare au crescut cu un ritm mai înalt decât creșterea economică, iar toate previziunile sumbre privind deficitul bugetar nu s-au adeverit.
• Creșterea veniturilor în 2017 a fost de +12,5%, în vreme ce creșterea economică a fost de 6,9%.
• Făcând o comparație cu guvernarea tehnocrată a lui Dacian Cioloș, constatăm că 2016 este singurul an în care creșterea veniturilor este sub nivelul creșterii economice din ultimii patru ani. Dacă guvernul tehnocrat a avut o creștere economică de 4,8%, scăderea veniturilor a fost de -4,4%.

·      Soluția aplicată de guvernele ALDE-PSD a fost simplă și e de factură liberală: scăderea impozitelor (reducerea TVA, a impozitului pe venit, eliminarea de impozite parafiscale, eliminarea celor 102 taxe nefiscale) a dat un impuls mediului economic și a dus la creșterea economică.

o   Nu e nicio magie în acest lucru așa cum crede Klaus Iohannis, ci reprezintă aplicarea unor politici economice corecte și coerente.

·      Indicatorii pe primele patru luni ale acestui  an arată limpede că 2018 va fi un an care va continua tendințele economice pozitivedin anul 2017.

2) Recurs la memorie – guvernarea Tăriceanu

·      Creșterea veniturilor bugetare și creșterea economică prin reducerea de impozite e o soluție liberală care a fost aplicată cu succes începând din 2004 de guvernarea Tăriceanu.

·      Guvernarea Tăriceanu a înregistrat cele mai mari ritmuri de creștere economică, în condițiile în care ritmul investițiilor a fost cel mai mare din toate perioada postbelică. Am ajuns la o rată a formării de capital brut de 32%

·      Economia românească a devenit atractivă, veniturile și pensiile au înregistrat o evoluție spectaculoasă, în condițiile în care deficitul de pensii nu a înregistrat o creștere, iar datoria publică a fost de numai 13,4% din PIB în 2008.

·      Rezultatele guvernării Tăriceanu, la care s-a adăugat și un sentiment de încredere al românilor în viitorul lor, din păcate spulberat odată cu guvernarea PDL - Băsescu, este încă un argument al importanței prezenței ALDE la guvernare.

·      ALDE este condus astăzi de aceiași oameni care au asigurat creșterea economică spectaculoasă a României în timp Guvernului Tăriceanu.

3) Denaturarea adevărului în scopuri politicianiste

·      Din păcate, această realitate care ar trebui să sporească prestigiul României în Uniunea Europeană și care ar trebui să dea un sentiment de mândrie și de încredere românilor, este răstălmăcită, denaturată și prezentată unilateral de opoziția politică din România, al cărei lider de facto a devenit Klaus Iohannis.

o   Corul bocitoarelor care anunțau că 2017 va fi anul dezechilibrelor s-a dovedit că s-a agitat în van. În 2017 România s-a încadrat în limita de 3% în ceea ce privește deficitul bugetar.

·      Termeni precum „haos economic”, „amanetarea viitorului țării”, utilizați de Klaus Iohannis și opoziția politică sunt cu totul neadecvați și arată că unii iubesc mai mult puterea decât iubesc România.

o   Deși pe luna martie veniturile au fost cu puțin mai mici, pe primele patru luni în ansamblu ele au crescut.

o   Președintele a ignorat aspectul general, care e pozitiv, și a prezentat datele care i-au convenit în încercarea de a denatura realitatea.

·      Aceste atitudini fac un mare deserviciu României, o țară ce are nevoie de investitori străini. Oamenii politici responsabili, pornind de la realitățile economice încurajatoare, trebuie să dea un sentiment de încredere mediului de afaceri românesc și contribuabilului român cu privire la viitorul propriei țări. Dacă noi nu ne respectăm pe noi înșine, cum să cerem altora acest lucru?

4) Perspectivele economiei românești

·      Un argument important care arată eficiența guvernării noastre e că în permanență, atât în 2017, cât și în 2018, prognozele economice se îmbunătățesc constant.

o   La începutul acestui an Agenţia de rating Fitch confirma ratingul "BBB' pentru România, iar în luna martie FMI arăta că România va avea o creștere economică de aproximativ 5% în acest an.

• Totodată, dacă vorbim despre date ale instituțiilor internaționale cu privire la România trebuie să menționăm datele Comisiei Europene, care menţin prognoza de 4,5% pentru creşterea PIB în România.
• De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstructie și Dezvoltare (BERD) și-a imbunătățit estimările privind avansul economiei românești în 2018, afirmând că aceasta va înregistra o crestere de 4,6% anul acesta.

• Coaliția PSD-ALDE are un obiectiv clar, acela de a aduce bunăstarea în buzunarele românilor. Măsurile luate de la preluarea guvernării au dus la majorarea salariului minim, la creșterea pensiilor, iar în acest an aceste masuri vor continua. 
• Discursul președintelui este unul presărat de lozinci, nu de fapte concrete. Iohannis preia din ce în ce mai mult modelul lui Traian Băsescu.
• Un președinte care dezbină, un președinte care vrea sa își câștige simpatie prin conflict. 
• ALDE susține parcursul pe care România s-a încadrat, acela de creștere economică, de transfer a acesteia în buzunarele românilor. Însă, cu timpul vedem cine vrea să blocheze toate aceste obiective pe care ALDE și coaliția de guvernare le au în vedere.